Amintiri din liceu

Liceul – numit cimitirul tineretii de unii, pragul dementei absolute a altora, este totusi perioada in care multi ne regasim cu drag copilaria si adolescenta, convietuind intr-o maniera excelenta. Liceul ramane o perioada de care imi va fi mereu dor mai ales pentru ca liceul a fost cel care mi-a oferit sansa sa traiesc. Motive sunt diverse si fiecare le are pe ale lui, insa putine dintre ale mele sunt:

· Puteam sa fac lucruri interzise si aveam adrenalina la maxim. Ieseam in pauzele mari si cumparam tigari la bucata si le imparteam intre noi, colegii. Fiecare cand avea dadea. Acum nu mai are nici un farmec. Fiind mare, poti sa fumezi cat vrei si cand vrei. Insa pe acele vremuri era o adevarata dovada de curaj sa intri in clasa mirosind a fum de tigara sau sa te duci acasa asa.

· Ieseam in pauze pe coridoarele scolii cand nu aveam chef sa iesim afara si stateam aiurea in multime. Ne cunoastem cu totii indiferent ca erau 14 clase pe palier, si cel mai frumos era ca ne intelegam intre noi. Ne spuneam subiectele de la materiile la care dadeam teste, chiar daca aveam sau nu profesoara comuna, chiar daca nu se dadeau la fel. Ziceam noi poate…

· Chiuleam de la ore, dar nu mergeam deloc departe, ramanem in zona, in caz ca aveam chef sa facem o surpriza.

· La orele de psihologie tin minte ca erau multe glume. Baietii din clasa, mai indrazneti, ziceau ca suntem tratati de psihiatru, noi fiind nebunii. Nimeni nu avea notiuni prea multe pe atunci si nici starea sa faca diferenta.

· De multe ori ne ascundeam la baie ca sa putem intra dupa profesoara si sa iesim in evidenta. Eu cel putin faceam asta cand aveam lectia pregatita si voiam sa dau la randul meu o lectie. Intram in sala de clasa mai tarziu numai ca sa fiu ascultata si sa „ii dau peste nas” profei.

· Cel mai mult ma speriau orele de fizica. Nu invatam niciodata nimic, pe motiv ca nu inteleg.totusi la lucrari nu stiu zau cum reuseam sa iau nota mare, culmea ca ne dadea numai probleme. Insa profesoara de fizica este de neuitat: ma strica „girofar”, numai pentru ca aveam „tupeul”, cum zicea ea, sa merg machiata strident la scoala. Nu-i placea ca eram o mica rebela.

· La orele de logica, nimic nu avea logica. Profesorul nostru facea tot posibilul ca sa ne altoiasca cu cate un trei, iar cand venea finalul de semestru ne trezeam cu note mari, ca sa putem incheia. In plus, avea el o pasiune pentru nota 1, pusa din oficiu.cel putin asa spunea, ca ne da cate un unu din oficiu , la fiecare.

· Din fericire, si filozofia am facut-o cu acelasi profesor talentat in note si aprecieri, doar ca aici totul era mai aleatoriu. Filozofam pana nu mai puteam si distractia era si mai mare pentru ca toti ne prindeam urechile (la figurat) in teorii si personaje din Evul Mediu.

Povesti de liceu sunt o gramada si cu siguranta cu totii le avem din plin. Fiecare are povestea lui de iubire din liceu, de tragedie, de corigenta sau de prietenie cu o fata sau un baiat. O perioada atat de frumoasa insa nu va fi uitata niciodata si multumita sortii ca avem spatiu in memorie destul ca sa o putem stoca.

 

FacebookGoogle+Twitter

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


© Studentisme.ro Blog